Domnilor. vă ordon, cumpătați această carte. Citiți-o din scoarță-n scoarță, chiar de două trei ori dacă e nevoie, apoi ardeți-o. Sub nicio formă nu trebuie să ajungă în mâinile femeilor, ele oricum au întotdeauna dreptate.

Arta-de-a-avea-mereu-dreptate

Două fragmente din ea:

Stratagema XX

”Dacă am cerut să ni se prezinte premisele unei teze, iar adversarul le-a expus, confirmându-le astfel, atunci nu trebuie să-l lăsăm să formuleze el însuși și concluzia, ci vom trage noi înșine concluzia: chiar și atunci când una sau alta din premise nu este satisfăcută, tot o admitem și trecem direct la formularea concluziei. Se cheamă că am aplicat o fallacia non causae ut causae.!

Stratagema XXVII

”Dacă, după ce-am invocat un argument, adversarul devine subit agresiv, atunci trebuie să insistăm cât se poate pe acel argument: nu doar pentru că e bine să-l înfuriem pe adversar, ci pentru că, probabil, am atins punctul sensibil al argumentării sale și că, prin urmare, am putea să-l înghesuim mai tare decât ne dăm seama pe moment.”

P.S. încerc să citesc o carte pe săptămână. De cele mai multe ori nu-mi iese. Nu-i nimic, nu mă descurajez ușor 😀