Eram mic la revoluţia lovitura de stat din decembrie ’89, tocmai ce mă făcuseră şi pe mine pionier. Nu-mi amintesc dezbaterea televizată dintre Iliescu, Câmpeanu şi Raţiu, candidaţii la preşedenţie la alegerile din ’90, dar îmi amintesc că ai mei au votat cu Iliescu pentru că „e fiu al poporului, sărac şi cinstit, a rămas în România să sufere alături de noi şi să lupte cu Ceauşescu din interior, nu ca Raţiu, care a stat bine merci la Londra şi a huzurit, iar acum s-a întors în ţară cu mărci şi dolari, să confişte revoluţia, să ajungă preşedinte şi să-i aducă înapoi în ţară pe moşieri”.

 

Iată ce zicea Raţiu în ’90 despre ce înseamnă democraţia:

“Elementul esenţial într-o democraţie nu este jocul numerelor, cifrelor, cine are majoritatea … democraţie înseamnă că omul este în centrul societăţii şi toate instituţiile se învârt în jurul lui. Democraţia înseamnă că-l asculţi pe om. Chintesenţa democraţiei înseamnă să ai dreptul să nu fi de acord cu mine”. Adică fix dreptul pe care Iliescu l-a acordat opozanţilor săi la mineriada din 13-15 iunie 1990. Trist este că, după 22 de ani de democraţie originală,  rumânii nu ştiu ce înseamnă cu adevărat democraţia. Tragic e că mulţi ar vota cu iliescu chiar şi astăzi.

Mai jos un fragment din dezbaterea televizată dintre Iliescu, Câmpeanu şi Raţiu.