N-am să mă lansez în speculații cum că Mega, Carrefor sau alți mari retaileri și-ar credita afacerile și expansiunea folosindu-se de banii furnizorilor 😀 Adică, în loc să-și plătească facturile ajunse la scadență, marfa fiind vândută și banii în buzunar, retailerul X amână efectuarea plății o lună, două, trei, și se folosește de acei bani ca să deschidă un nou magazin. Adică în loc să ia credit cu dobândă de la bancă, își trage singur un credit cu dobândă zero, de la furnizorii săi.

Dar am zis că nu mă bag în astfel de speculații, Am să povestesc, în schimb, un caz real, din ianurie-februarie 2009, perioadă în care lucram în distribuție FMCG. Ei bine, cum era și logic, în luna decembrie (2008) agenții au făcut push pe vânzări, au umplut piața cu marfă, iar în ianuarie-februarie 2009 eu și colegii mei am făcut push pe agenți să recupereze creditul din piață. Stat cu biciul pe ei, era perioadă nasoală, criza se instalase puternic în SUA și doar conducătorii nostri mult iubiți nu credeau (sau nu vreau să creadă) că va fi nasol și-n România.

Buun, care-i povestea. Povestea este cu bânci, care atunci aveau o mare nevoie de lichidități. Ce făceau băncile (absolut TOATE băncile)? Păi … magazinul ABC Com plătea factura cu ordin de plată, agentul de vânzări aducea și-mi arăta copie după OP, apoi trecea o zi, două, trei, și banii nu intrau. Și colegele de la contabilitate sunau la bancă, și banca se scărpina în cap, că nu știe nimic, apoi se scărpina în fund, că să cerceteze, apoi se scărpina în talpă, că o să verifice. Apoi, după 1-2 săptămâni de presat bancă, intrau și banii în contul firmei. Altfel spus, o operație bancară care dura de obicei 1-3 zile, dura în ian-feb 2010 câte 2 săptămâni, pentru că băncile se foloseau de banii clienților, MOKA, pentru a nu se împrumuta cu dobândă.

Iată cum poți să-ți extinzi afacerea cu banii altora.